Labor omnia vincit improbus!

24 mar. 2009

Guşteriţa, Sibiu







Fãrã canalizare si cu drumuri pietruite, sibienii din cel mai oropsit cartier al Sibiului se întreabã dacã n-ar fi fost mai bine ca Gusterita sã rãmânã comunã. Desi e parte a orasului de jumãtate de secol, cartierul nu reuseste sã se ridice din noroaie. Primãria anuntã cã lucrãrile pentru canalizare ar putea începe la primãvarã. Acelasi lucru il spunea Primaria si in 2006, dupa trei ani situatia inca nu s-a schimbat.

Fiecare sibian a auzit de Gusterita. Însã nu multi au si cãlcat vreodatã pe acolo. Departe de oras, locuitorii cartierului, alipit Sibiului în urmã cu o jumãtate de secol, sunt singurii care îsi stiu problemele si se luptã cum pot cu ele. Lipsa canalizãrii, transportul public slab organizat si drumurile proaste le dau cele mai mari bãtãi de cap.

Guşteriţa (în dialectul săsesc Hameršterf, în germană Hammersdorf, în trad. "Satul ciocanului", în maghiară Szenterzsébet, în trad. "Sfânta Elisabeta") este în prezent un cartier al municipiului Sibiu.


Istoric

Localitatea a fost aşezare săsească, încorporată municipiului Sibiu în anii 1950.
Pe locul unde se aflã Gusterita a existat o asezare anticã, Cedonia. Primii colonisti germanofoni, flamanzi si mozelani au întemeiat pe malurile Cibinului o altã asezare, Villa Hermanni, la jumãtatea secolului al XII-lea. Ulterior, asezarea s-a numit Hermannsdorf, apoi Hermannstadt, iar populatia româneascã a numit-o Sibiu.
Gusterita a fost comunã pânã în 1950, când a fost alipitã Sibiului. Din 1951, în actele Stãrii Civile din Sibiu, apar primele înregistrãri din cartierul Gusterita si din Turnisor.

Demografie

Conform recensământului din 1930 localitatea număra 2.315 locuitori, dintre care 1.089 germani, 1.085 români, 66 maghiari, 58 ţigani, 13 cehi şi slovaci ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.085 evanghelici (luterani), 1.035 ortodocşi, 97 greco-catolici, 48 romano-catolici, 43 reformaţi (calvini) ş.a

Monumente
- Biserica romanică din sec. al XIII-lea
- Casa parohială luterană, cu cabinetul de studiu al savantului Johann Michael Ackner (vezi şi in:Johann Michael Ackner)
- Piatra memorială Johann Michael Ackner


Biserica Evanghelica C.A. din Gusterita
Cartierul Gusterita



La fel ca multe alte bazilici romanice din judeţul Sibiu, şi cea din Guşteriţa construită la sfârşitul secolului al XII-lea sau începutul celui următor, a suferit modificări de-a lungul timpului. Edificiul şi-a păstrat însă intact planul cu turnul din vest înglobat în prima travee a navei centrale, colateralele, corul şi absida, precum şi absidiola din sud. în a doua jumătate a secolului al XV-lea a fost demolată absida până la înălţimea de cea. 4,5 metri, de aici în sus construindu-se un cor poligonal gotic, iar în partea de nord a fost îndepărtată absidiola care a fost înlocuită cu o sacristie bolită semicilindric pe axa longitudinală. Tot atunci au fost înlocuite elementele de boltire ale navei si au fost realizate bolţile în plasă ale corului. De arunci datează şi arcul de triumf frânt, tabernacolul din cor, ferestrele gotice şi contraforturile, în secolul al XVIII-lea accesele în interior situate în vest şi sud au fost înzestrate cu câte un pridvor, în interior, s-au construit tribune în două etape: în vest, tribuna pentru orgă, în anul 1794 (conform inscripţiei existente), iar cele laterale în anul 1852.

Lucrări de restaurare mai importante au avut loc în anii 1962 şi 1989. Cu prilejul acestor din urmă lucrări efectuate sub conducerea arhitectului dr. Hermann Fabini, s-a dezvelit portalul de nord, romanic, în arc semicircular şi prevăzut cu coloane cu capiteluri cubice ornamentate cu elemente semicirculare şi în formă de palmete.

Alături de biserică, spre sud-est, se află o capelă gotică (sec. al XV-lea), cu cor poligonal şi contraforturi.

Biserica este înconjurată cu o incintă de fortificaţie de formă aproximativ circulară, parţial demolată în vest şi în sud (unde s-a construit o şcoală), care datează cu mare probabilitate încă din secolul al XIII-lea sau începutul celui următor.

Monumentul de pe deal


Acest monument este vizibil in zilele senine din oras.Pe langa toata istoria pe care o poarta, acest monument poarta si "operele" vandalizatorilor,plin de grafitty atat in exterior cat si in interior.Langa acesta se afla un monument modern "crucea luminoasa" - monument cam subred, care vegheaza pe timp de noapte Sibiul. Apropo de monumentul modern, tuburile de neon de pe cruce sunt prinse cu bride de plastic de structura metalica, chiar nu prea stiu cati ani vor rezista ciclului de imbatranire.



Cum ajungi in Gusterita?


Pai, exista un autobuz mai exact A10 care circula la fiecare 80min.Iata intinerariul:
DUS:
V. AURIE - CALEA POPLACII - STR. AVRIG - ARGESULUI - CALEA DUMBRAVII - GH. DIMA - RAHOVEI - SEMAFORULUI - STEFAN CEL MARE - IRMES

INTORS: IRMES - STEFAN CEL MARE - SEMAFORULUI - RAHOVEI - MIHAI VITEAZU - str. IORGA - CALEA CISNADIEI - MATEI MILLO - CALEA DUMBRAVII - ARGESULUI - CALEA POPLACII - VALEA AURIE.

4 comentarii:

Lăsați un comentariu (Leave a comment please):