Labor omnia vincit improbus!

1 sept. 2009

Crede în Dumnezeu, dar Leagă-ţi Cămila


A fost odată un bărbat ce se întorcea spre casă împreună cu cămila lui după ce a fost la târg. Deoarece a avut o zi înfloritoare s-a decis să oprească la o moschee să-i mulţumească lui Alah pentru asta.

Şi-a lăsat cămila în afara clădirii şi a intrat în moschee unde a petrecut câteva ore bune rugându-se lui Alah, multumindu-I şi promiţându-I că va fi un musulman cumsecade, că va ajuta săracii şi că va fi stâlpul comunităţii sale.

Când a terminat rugăciunile şi a ieşit din moschee se întunecase deja afară şi spre surprinderea lui cămila sa dispăruse!

Imediat s-a enervat şi cu răutate şi-a ridicat pumnul ameninţător spre cer strigând:

Alah, Trădătorule! Cum ai putut să-mi faci una ca asta? Mi-am pus toată încrederea în Tine şi Tu mă înjunghii pe la spate?

Un învăţat trecând pe lângă el şi auzindu-l i-a zis:

Ai încredere în Dumnezeu, dar leagă-ţi cămila!

Defapt această povestioară poate fi interpretată ca o pildă pentru cei care cred că credinţa lor este de ajuns pentru a răzbate prin viaţă. Într-adevăr inocența este un scut împotriva răutăților dar unele măsuri de protecție trebuie luate.
Dacă lași borcanul cu miere de albine deschis s-ar putea ca a doua zi să fie plin de furnici!

O pildă sufi.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Lăsați un comentariu (Leave a comment please):