Labor omnia vincit improbus!

4 nov. 2009

Cum se Naşte o Paradigmă


Un grup de oameni de ştiinţă au pus într-o cuşcă cinci maimuţe şi în mijlocul cuştii o scară, iar deasupra scării o legătură de banane. Când o maimuţă se urcă pe scară să ia banane, oamenii de ştiinţă aruncau o găleată cu apă rece pe celelalte care ramâneau jos. După ceva timp, când o maimuţă încerca să urce scările, celelalte nu o lăsau să urce. După mai mult timp nicio maimuţă nu se mai suia pe scară, în ciuda tentaţiei bananelor.


Atunci oamenii de ştiinţă au înlocuit una din maimuţe. Primul lucru pe care l-a făcut aceasta a fost să se urce pe scară, dar a fost trasă înapoi de celelalte şi bătută. După câteva bătăi nici un membru al noului grup nu se mai urca pe scară.

A fost înlocuită o a doua maimuţă şi s-a întâmplat acelaşi lucru. Prima maimuţă înlocuită a participat cu entuziasm la baterea novicei. O a treia a fost schimbată şi lucrurile s-au repetat. A patra şi în fine a cincea au fost schimbate.

În final, oamenii de ştiinţă au rămas cu cinci maimuţe care, deşi nu primiseră
niciodată o baie cu apă rece, continuau să loveasca maimuţele care încercau să ajungă la banane. Dacă ar fi fost posibil ca maimuţele să fie întrebate de ce îi băteau pe cei care încercau să se caţere pe scară, răspunsul ar fi fost : Nu ştim. Lucrurile întotdeauna au fost aşa aici…

Îţi sună cunoscut?
E mult mai uşoară dezintegrarea unui atom decât a unei prejudecăţi
(Albert Einstein)


Mi-a plăcut atât de mult acest articol încât am vrut să-l postez şi pe blogul meu. Sit-ul de unde l-am copiat este www.zgubilitic.com , iar postarea este aici.

0 comments:

Trimiteți un comentariu

Lăsați un comentariu (Leave a comment please):