Labor omnia vincit improbus!

10 iun. 2013

Solidaritate



Peste câteva zile o să ajungă viitura de pe Dunăre şi în România. Autorităţile, ca de obicei, zic că totul e sub control dar, ca de obicei, debitul foarte mare de pe fluviu o să-i ia prin surprindere şi o să le pună mari probleme. Cu toate că de două săptămâni ştiu că o să vină viitura şi au văzut ce poate să facă în Germania sau Ungaria.
De câteva zile se chinuie să întărească o bucată de dig. Sper să ţină şi să nu se rupă. Dar nu prea am încredere în munca şi autorităţilor de acolo ca şi din orice alt judeţ din România.

Toate digurile trebuie refăcute, regândite. Dacă nu sunt bani pentru noi diguri măcar la ananghie oamenii trebuie să se mobilizeze şi din mână în mână să pună saci cu nisip acolo unde este nevoie. De multe ori am văzut că asta nu se întâmplă.

Şi acum îmi aduc aminte de inundaţiile din Moldova de acum 3 sau 4 ani. Sătenii împreună cu jandarmii se chinuiau să întărească un dig pentru a-şi proteja satul, iar consăteni de-a lor erau la pescuit la câţiva metrii depărtare. Când a întrebat reporterul de ce nu vin să ajute la diguire unul dintre ei, cu zâmbetul pe buze a zis ceva de genul: Apăi, casa mea e pe deal. Nu ajunge apa la ea. Şi şi-a continuat de pescuit în timp ce consătenii lui, disperaţi, nici nu se puteau odihni că venea apa peste ei.

Ăsta-i doar un caz. Dar mai sunt multe alte cazuri în care românul de rând şi-a arătat solidaritatea. Ca şi atunci când sate întregi au rămas înzăpezite şi mulţi bătrâni au rămas captivi sub nămeţi în propriile case şi au venit jandarmii să-i salveze. Cei care nu aveau casele înzăpezite se încălzeau la o cinzacă sau la o tablă în barul din sat dar niciunul, NICIUNUL, nu s-a deplasat cu reporterii emisiunii România, te iubesc! să ajute pe săracii sinistraţi. Sinistraţi care erau vecini de-ai lor. Şi multe alte cazuri ...

Apăi să nu ne mai mirăm că totul merge anapoda în ţara noastră! Guvernanţii se pot da peste cap de zece ori şi să se transforme în greuceni ai României şi să facă totul ca la carte că tot degeaba. Într-o ţară unde nu există solidaritate între cetăţenii ei nimic nu e. Unde dragoste nu e, nimic nu e. Poate când vom învăţa, şi aici mă includ şi pe mine, să fim mai empatici cu cei în nevoi şi necazuri, atunci când vom învăţa ceea ce este compasiunea, atunci când vom învăţa să dăruim şi să ajutăm, poate că atunci ne va fi puţin mai bine.

P.S. imaginea de mai sus e din Germania ...

2 comentarii:

  1. cei de care zici tu mi se par oameni pierduti, nu mai pot fi intorsi. important este sa nu reactioneze si cei tineri tot la fel.
    totul porneste de sus, unde presedintele, spre ex., jigneste anumite clase sociale. si sa nu pomenim de razboiul bugetari vs corporatisti. toti suntem romani si trebuie sa ne ajutam. faza e ca sunt filmati 5 oameni dintr-un sat la birt in timp ce satul le este inundat asta, dar astia 5 sunt acolo mereu. sunt doar niste alcoolici, care traiesc pentru a bea.

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut,


    Dar totusi si cei de sus ajung acolo plecand din popor. Pana la urma baza populatiei conteaza. Politicienii sunt doar o oglindire a poporului.


    Problema in Romania e ca legea numarul 1 este "Fiecare pentru el!". Inca nu stim sa traim intr-o comunitate dar mai avem timp, sper, sa invatam.

    RăspundețiȘtergere

Lăsați un comentariu (Leave a comment please):