La mine acasă, în Botoșani, încă se obișnuiește ca cei mici, dar și cei puțin mai mari, să meargă pe la ușile vecinilor sau chiar și a necunoscuților ca să-i colinde. Și eu am făcut-o când eram mic. Mergeam cu colinda pe la vecini, neamuri și prieteni. Fiecare îmi dădeau cât puteau și eu mă bucuram că o să am bani să-mi cumpăr ce vroiam. Cu toate că de fiecare dată o parte din bani îi lăsam în casă deoarece vremurile erau grele și ai mei nu aveau tot timpul bani. Anii 90 au fost grei, foarte grei ... În fine!
Chiar ieri am vorbit cu maică-mea și mi-a zis că a primit colindătorii din cartier și m-a intrebat dacă la noi, în Sibiu, au fost colindători. I-am răspuns că de când sunt eu în Sibiu, adică de mai bine de 6 ani, doar de două ori au fost colindătorii la ușă. I-am primit și m-am bucurat de colinda lor și le-am mulțumit cu câțiva bani, că așa e frumos. Ultimii au fost anul acesta, cu câteva zile bune înainte de Crăciun. Erau doi studenți la teologie care au început să cânte pe etaj fără să bată la ușă. Le-am deschis și am fost impresionat de cât de frumos au colindat.
Treaba e diferită la Sibiu fața de Botoșani. Aici copii nu merg cu colinda din ușă în ușă. Ceea ce mi se pare trist. E frumos să mergi și să colinzi și, de ce nu, să faci niște bănuți. Să te uiți la cei dinaintea ta la ce ușă au colindat și să mergi și tu știind că acolo o să dea drumul. Sau nici măcar să nu aștepți să închidă ușa și să întrebi: Primiți cu colinda?
Deci, nu prea sunt colindători în Sibiu. Poate or fi în Mărginime. Dar în Sibiu nu prea sunt, din păcate.
O altă chestie care mi se pare ciudată e faptul că preotul nu vine prin case, cu icoana, înainte de Crăciun, ca să aducă binecuvântare. La Botoșani asta se întâmplă, sărbătorile sunt mai animate. Pe când la Sibiu totul e prea ... static, trist și dezolant.
Sărbători Fericite! Crăciun Fericit și Binecuvântat.
Chiar ieri am vorbit cu maică-mea și mi-a zis că a primit colindătorii din cartier și m-a intrebat dacă la noi, în Sibiu, au fost colindători. I-am răspuns că de când sunt eu în Sibiu, adică de mai bine de 6 ani, doar de două ori au fost colindătorii la ușă. I-am primit și m-am bucurat de colinda lor și le-am mulțumit cu câțiva bani, că așa e frumos. Ultimii au fost anul acesta, cu câteva zile bune înainte de Crăciun. Erau doi studenți la teologie care au început să cânte pe etaj fără să bată la ușă. Le-am deschis și am fost impresionat de cât de frumos au colindat.
Treaba e diferită la Sibiu fața de Botoșani. Aici copii nu merg cu colinda din ușă în ușă. Ceea ce mi se pare trist. E frumos să mergi și să colinzi și, de ce nu, să faci niște bănuți. Să te uiți la cei dinaintea ta la ce ușă au colindat și să mergi și tu știind că acolo o să dea drumul. Sau nici măcar să nu aștepți să închidă ușa și să întrebi: Primiți cu colinda?
Deci, nu prea sunt colindători în Sibiu. Poate or fi în Mărginime. Dar în Sibiu nu prea sunt, din păcate.
O altă chestie care mi se pare ciudată e faptul că preotul nu vine prin case, cu icoana, înainte de Crăciun, ca să aducă binecuvântare. La Botoșani asta se întâmplă, sărbătorile sunt mai animate. Pe când la Sibiu totul e prea ... static, trist și dezolant.
Sărbători Fericite! Crăciun Fericit și Binecuvântat.